Biroul Naţional de Statistică prezintă portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova în baza datelor disponibile.

Recensământul populației și locuințelor din 2024²

Conform rezultatelor finale ale Recensământului în populația cu reședință obișnuită au predominat femeile, acestea fiind mai numeroase în rândul populației vârstnice

Conform rezultatelor finale ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din 2024, numărul populației cu reședință obișnuită, la 8 aprilie 2024 (data de referință a recensământului), a fost de 2401,2 mii persoane, din care femeile au constituit 52,8% și, respectiv, bărbații - 47,2%.

La nivelul raioanelor/ municipiilor, ponderea cea mai înaltă a femeilor a fost în municipiul Bălți (54,8%), iar cea mai mică în raioanele Leova (50,4%) și Cantemir (50,5%). La nivel de orașe și sate (comune), cea mai mare pondere de populație feminină o avea satul (comuna) Pervomaiscoe din raionul Drochia (56,9%), iar cea mai mare pondere de populație masculină a fost în satul (comuna) Cobusca Veche din raionul Anenii Noi (59,1%).

Femeile dețineau o pondere mai mare decât bărbații în rândul populației născute în străinătate

Din total populație cu reședință obișnuită, 5,1% de femei și 3,7% de bărbați s-au născut în alte țări, comparativ cu 4,3% femei și, respectiv, 3,0% bărbați recenzați în 2014. Femeile născute în străinătate aveau vârsta medie de 55,2 ani, sau cu 8 ani mai mare decât vârsta medie a bărbaților din această grupă a populației (47,2 ani).

Bărbații au predominat în rândul persoanelor niciodată căsătorite și al celor căsătorite, în timp ce femeile au predominat în rândul persoanelor văduve și divorțate

Structura populaţiei după starea civilă a relevat faptul că ponderea bărbaților niciodată căsătoriți era cu 9,2 p.p. mai mare decât a femeilor (28,5% versus 19,3%), a celor căsătoriți cu 5,5 p.p. mai mare decât a femeilor (58,8% versus 53,3%), femeile văduve erau de cca 4 ori mai numeroase decât bărbații văduvi (15,7% versus 3,8%), iar bărbații divorțați erau cu 2,7 p.p. mai puțin numeroși decât femeile (8,9% versus 11,7%).

Cea mai mare pondere a femeilor a fost înregistrată în rândul populației de etnie rusă și ucraineană

În structura etnică a populației în funcție de sexe, cea mai mare pondere a femeilor s-a înregistrat la populația de etnie rusă (58,2%) și ucraineană (57,2%).

Femeile au predominat în majoritatea confesiunilor religioase

La majoritatea confesiunilor a predominat populația feminină, ponderea cea mai înaltă fiind înregistrată la populația care a declarat apartenență confesională pentru Martorii lui Iehova (62,9%), excepție fiind populația de religie islamică în cadrul căreia au predominat bărbații (63,5%). Populația masculină a predominat și la categoriile neafiliate religios, precum liberii cugetători (53,9%), agnosticii (56,9%), cei fără religie (56,6%) și ateii (63,4%).

Prevalența dizabilității³ a fost mai mare în rândul femeilor în vârstă de 5 ani și peste decât în rândul bărbaților

Populația feminină într-o proporție mai mare decât populația masculină întâmpina dificultăți de vedere (33,6% femei comparativ cu 25,0% bărbați), mobilitate (22,5% femei comparativ cu 16,4% bărbați), diferența fiind mai mică de 2,1 p.p. și 1,4 p.p. pentru dificultățile de memorare (11,2% femei comparativ cu 9,1% bărbați) și de auz (11,7% și, respectiv, 10,3%). Prevalența dizabilității conform limitărilor funcționale în populația în vârstă de 5 ani și peste era mai mare la populația feminină - 14,5%, comparativ cu 10,9% în cazul populației masculine.

Caracteristici demografice

La începutul anului 2025, la fel ca și în anii precedenți, numărul femeilor per total țară a continuat să predomine în rândul populației cu reședință obișnuită, constituind 1276,3 mii femei comparativ cu 1105,0 mii bărbați (53,6% femei și 46,4% bărbați), la 100 femei revenind 87 bărbați. Acest raport a fost diferit în funcție de grupa de vârstă, diferența fiind mai accentuată în cazul populației cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani și 35-64 ani, unde la 100 femei au revenit 94 și, respectiv, 89 bărbați. Totodată, la vârstele populației de copii, efectivul persoanelor de sex masculin a predominat asupra celui de sex feminin, astfel, în cadrul grupei de vârstă 0-14 ani raportul a fost de 106 băieți la 100 fete. În mediul urban și rural, raportul pe sexe a fost, de asemenea, în favoarea femeilor, revenind 82 și, respectiv, 90 bărbați la 100 femei.

Speranţa de viaţă la femei a fost mai mare decât la bărbați

Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2024, a constituit 76,4 ani pentru femei şi 67,6 ani în cazul bărbaţilor. Astfel, femeile trăiesc, în medie, cu 8,8 ani mai mult decât bărbații. Această diferență a fost cauzată de nivelul mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă (16-62 de ani). Speranța de viață în mediul rural a fost cu circa doi ani mai mică decât cea din mediul urban (71,1 și, respectiv, 73,2 ani), diferență ce s-a observat și pe sexe.

Femeile s-au căsătorit mai timpuriu decât bărbaţii

Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie, în anul 2024, a constituit 26,9 ani, iar la bărbaţi – 29,9 ani. În funcție de vârstă, cei mai mulţi bărbaţi, căsătoriți pentru prima dată în anul 2024, au fost în vârstă de 25-29 ani (30,4%), în timp ce în rândul femeilor primele căsătorii au predominat la vârsta de 20-24 ani (32,5%). Căsătoriile încheiate înainte de 20 ani au fost mai frecvente în mediul rural: 10,1% din numărul căsătoriilor înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, comparativ cu 3,6% din căsătorii la femeile de aceeași vârstă din mediul urban.

Din numărul total de căsătorii înregistrate în 2024, cele încheiate de persoane necăsătorite au reprezentat 77,0% pentru bărbaţi şi 74,3% pentru femei.

Educație și formare

Femeile aveau un nivel de instruire mai înalt decât al bărbaţilor

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile în vârstă de 25-64 ani aveau un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cea mai mare diferență la această grupă de vârstă a fost înregistrată pentru nivelul superior⁴ de învățământ: în anul 2024, 28,1% din femei au atins nivelul respectiv comparativ cu 20,4% din bărbaţii.

În structura totală a populaţiei de 25-64 ani, atât femeile, cât şi bărbaţii au avut preponderent un nivel de instruire mediu - 55,4% din bărbaţi faţă de 48,6% femei. Nivel scăzut de instruire au avut 24,2% din bărbaţii cu vârsta de 25-64 ani, comparativ cu 23,3% din femeile de aceeași vârstă.

Bărbaţii au părăsit sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional⁵ pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani, în anul 2024, a constituit 16,6% la bărbaţi comparativ cu 16,1% la femei. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor în vârstă de 25-64 ani a fost foarte redus (2,1% - bărbați și 3,6% - femei) (indicatorul ODD 4.3.1) .

Fetele au predominat în învățământul profesional tehnic postsecundar, iar băieții în cel profesional tehnic secundar

În anul de studii 2025/26, conform statisticii educației, la programele de formare profesională a muncitorilor calificați din cadrul învățământului profesional tehnic secundar băieții au constituit circa trei pătrimi din total (72,9%), iar la programele de formare profesională a maiștrilor, tehnicienilor și altor specialiști din cadrul învățământului profesional tehnic postsecundar ‒ peste o jumătate erau fete (52,9%).

Distribuția elevilor cuprinși în învățământul profesional tehnic pe domenii de formare profesională scoate în evidență o anumită polarizare, în funcție de sex, a meseriilor/profesiilor/specialităților corespunzătoare acestora. În învățământul profesional tehnic secundar, domeniul preferat de băieți a fost inginerie, prelucrare și construcții, în timp ce fetele au optat preponderent pentru domeniul serviciilor.

În învățământul profesional tehnic postsecundar, opțiunile băieților s-au îndreptat preponderent spre domenii precum: activități inginerești, tehnologie a informației și a comunicațiilor, stomatologie. În același timp, fetele au manifestat preferințe pentru așa domenii precum: îngrijire a bolnavilor și obstetrică, asistență socială și consiliere, pedagogie, servicii de coafură și frumusețe, secretariat și muncă de birou, medicină, fabricare și prelucrare a textilelor.

Femeile au optat într-o proporție mai mare pentru învățământul superior

Învățământul superior, comparativ cu cel profesional tehnic postsecundar, a înregistrat un nivel și mai mare de participare a populației feminine (58,2% din total studenți în anul de studii 2025/26). Totodată, femeile au rămas a fi mai bine reprezentate la studii superioare de master (inclusiv studiile integrate), unde ponderea acestora a constituit 67,0% din totalul studenților înscriși la acest nivel, față de 55,2% femei înscrise la studii superioare de licență.

La nivelul învățământului superior de licență, populația feminină s-a orientat cu predilecție spre următoarele domenii generale de studii: științe ale educației, științe sociale și comportamentale, servicii publice, filologie și arte, tehnologii de fabricare si prelucrare. Pe de altă parte, bărbații, preponderent au optat pentru inginerie, tehnologii ale informației și comunicațiilor, servicii ale securității și sport. În plus, la cele mai solicitate domenii, precum științe economice și drept, femeile au predominat în numărul total de studenți la economie (59,0%) și au deținut ponderi mai mari decât bărbații studenți la drept (54,1% și, respectiv, 45,9%).

Distribuția studenților pe domenii generale de studii la master a relevat faptul că, o parte importantă din aceștia au reprezentat studenții din domeniul de studii în drept, unde proporția femeilor a fost de 53,1%, iar cea a bărbaților, respectiv, 46,9%. Femeile au predominat în domeniile științe ale educației (87,4%), știinţe sociale şi comportamentale (83,1%), sănătate (studii integrate 74,0%) și științe economice (68,5%). 

Piața muncii

Rata de ocupare în rândul femeilor a fost mai mică decât cea a bărbaţilor

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, ponderea femeilor în populaţia ocupată de 15 ani și peste a fost mai mare în comparație cu cea a bărbaților (51,0% femei și 49,0% bărbați în anul 2024). Ecartul de gen al ocupării a constituit 5,9 p.p. în anul 2024: în rândul femeilor a fost înregistrată o rată de ocupare de 40,0% în comparaţie cu 45,9% la bărbaţi.

Rata de ocupare a femeilor a depins de mai mulți factori, inclusiv de prezența în familie a copiilor cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, în anul 2024, rata de ocupare a femeilor de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil sub 16 ani a constituit 60,8%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare a atins valoarea de 62,7%.

Femeile au lucrat preponderent în sectorul serviciilor

Distribuția după sectoare economice a relevat o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (60,6% femei și, respectiv, 39,4% bărbaţi în anul 2024). Femeile mai puţin s-au regăsit în sectorul agricol (39,3%), transport şi depozitare (24,3%), construcţii (8,0%), dar au predominat în aşa activități economice precum învăţământ (81,4%), sănătate și asistență socială (80,5%), intermedieri financiare şi asigurări (74,0%), activități de cazare și alimentație publică (66,4%), activităţi culturale şi de agrement (61,5%).

Femeile într-o măsură mai mare decât bărbații au preferat activităţi salariate şi locuri de muncă formale

În anul 2024, peste 86% din totalul femeilor ocupate au fost angajate în calitate de salariate⁶. La bărbaţi acest indicator a constituit 75,2%. În rândul nesalariaţilor, bărbaţii au predominat în categoria patronilor (80,7%), iar femeile - printre lucrătorii familiali neremuneraţi (65,4%). Ponderea ocupării informale, în anul 2024, în rândul femeilor a constituit 15,2%, iar în rândul bărbaţilor – 26,1% (indicatorul ODD 8.3.1).

Femeile au câștigat în medie cu 16,6% mai puțin decât bărbații

Femeile au câștigat în anul 2024, în medie, cu 16,6 % (disparitatea salarială de gen în formă neajustată) mai puțin decât bărbații (83,4% din câștigul salarial mediu al bărbaților) (indicatorul ODD 8.5.1). Exprimată în valoare absolută, disparitatea salarială de gen a constituit, în medie, circa 2548,0 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor, în anul 2024, a constituit 12787,8 lei, iar al bărbaților – 15335,8 lei.

Cele mai mari discrepanțe ale câștigurilor salariale dintre femei și bărbați au fost înregistrate în informații și comunicații și activități financiare

În anul 2024, femeilor le-au revenit câștiguri salariale inferioare bărbaților în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe fiind înregistrate în informații și comunicații – cu 39,2 % (16249,7 lei) mai puțin; activități financiare și de asigurări – cu 34,0% (11323,5 lei) mai puțin; sănătate și asistență socială – cu 25,5% (4922,7 lei) mai puțin.

Totodată, femeilor le-au revenit câștiguri salariale superioare bărbaților doar în activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 6,3% (678,6 lei) mai mult; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 3,0% (634,4 lei).

Șomajul a afectat într-o măsură mai mare femeile decât bărbații

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM⁷ în forța de muncă), în anul 2024, la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,1% în rândul femeilor și de 3,8% în rândul bărbaţilor (indicatorul ODD 8.5.2). În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului, atât la bărbați (10,5%), cât și la femei (8,9%), a fost înregistrată la tinerii de 15-24 ani.

Femeile într-o măsură mai mare decât bărbații au fost implicate în activități de îngrijire

Responsabilitățile familiale au fost cauza principală a inactivității economice pentru fiecare a doua femeie de 25-54 ani (51,9% din total femei inactive de 25-54 ani), în timp ce în rândul bărbaților din aceeași grupă de vârstă acest motiv a fost invocat doar de 2,1% bărbați.

Femeile au deținut valori mai ridicate în rândul tinerilor NEET⁸ în comparație cu bărbații

În anul 2024, ponderea tinerilor NEET în totalul tinerilor de 15-24 ani (indicatorul ODD 8.6.1) a constituit 15,8% la femei și 11,2% la bărbați. În grupa de vârstă 15-29 ani, ponderea tinerilor NEET a constituit 27,6% pentru femei și, respectiv, 15,9% pentru bărbați, iar în rândul tinerilor de 15-34 ani, 32,3% pentru femei și, respectiv, 18,1% pentru bărbați.

Funcții de luare a deciziilor

Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile a fost mai mare decât cea a femeilor în funcții de conducere

În anul 2024, din totalul conducătorilor de toate nivelurile⁹, 55,2% au fost bărbaţi și 44,8% - femei.

Femeile au fost subreprezentate în funcțiile de luare a deciziilor

La sfârșitul anului 2025, femeile erau reprezentate în Parlament de 40 deputate, ceea ce a constituit 39,6% (indicatorul ODD 5.5.1.a), în comparație cu 32,3% la nivel european și 27,5% la nivel global¹⁰.

Ponderea femeilor în numărul total al angajaților organelor de poliție, inclusiv din protecția civilă și grăniceri, la începutul anului 2025, a fost de 26,0%. În același timp, ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor, la începutul anului 2026 a constituit 49,8% (indicatorul ODD 5.5.2.3).

Activitatea de antreprenoriat

Două din trei întreprinderi din țară erau conduse de bărbați și doar întreprinderile din domeniul învățământului erau preponderent conduse de femei

Conform datelor BNS, privind demografia întreprinderilor, pe parcursul anilor 2019-2023, conducătorii întreprinderilor active preponderent erau bărbați, ponderea acestora fiind, în medie, de 66,9%. Respectiv, ponderea femeilor în numărul total al conducătorilor întreprinderilor active în 2023 a constituit cca 1/3. În anul 2023, cea mai mare pondere a femeilor cu funcție de conducătoare de întreprindere a fost înregistrată în domeniul învăţământului (secțiunea P conform Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei-2) și a constituit 63,8% din total conducători din acest domeniu. Cea mai mică pondere a întreprinderilor conduse de femei a fost înregistrată în domeniul industriei extractive (secțiunea B) – 4,3%.

În anul 2023, în municipiul Chișinău, partea preponderentă a întreprinderilor noi create aveau conducători bărbați - 63,6%, iar conducători femei - 36,4%. La nivelul regiunilor de dezvoltare, cea mai mare pondere a întreprinderilor create conduse de femei s-a înregistrat în regiunea Sud – 38,3%.

Nivelul de trai al gospodăriilor

Femeile au fost implicate în activități aducătoare de venit într-o măsură mai mică decât bărbații

Femeile în vârstă de 18 ani și peste au fost mai dependente de plățile sociale în comparație cu bărbații, conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice. Astfel, în anul 2024, practic fiecare a treia femeie (32,5%) și fiecare al patrulea bărbat (25,3%) au avut pensia drept sursă principală de venit. Totodată, pentru circa 60% din bărbații din această categorie de vârstă sursa principală de venit a fost activitatea individuală și cea salarială comparativ cu circa 51 la sută în cazul femeilor.

Bărbații au fost mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei față de femei

Gospodăriile conduse de bărbați au fost mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriei. Astfel, 16,8% gospodării conduse de bărbați au apreciat nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun comparativ cu 11,8% gospodării conduse de femei. Totodată, în anul 2024, gospodăriile conduse de bărbați puteau să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei într-o proporție mai mare decât cele conduse de femei (32,1% și, respectiv, 18,6%).

Rata sărăciei pe sexe nu s-a diferențiat semnificativ

În anul 2024, nivelul sărăciei absolute în rândul femeilor a constituit 33,8%, iar în rândul bărbaților – 33,5% (indicatorul ODD 1.2.1). Sărăcia a afectat, însă, cu intensitate diferită gospodăriile casnice conduse de femei și cele conduse de bărbați. Astfel, nivelul de sărăcie absolută în gospodăriile casnice conduse de femei a constituit 34,7% sau cu 1,6 puncte procentuale mai mult decât în gospodăriile casnice conduse de bărbați (33,1%).

Bărbații în proporție mai mare decât femeile trăiau în condiții de supraaglomerare

În anul 2024, ponderea bărbaților care trăiau în locuințe a căror suprafață era sub norma de 9 m² pentru fiecare persoană (indicatorul ODD 11.1.1.b) a fost cu 1,5 puncte procentuale mai mare decât în cazul femeilor (15,5%, și respectiv, 14,0%). În același timp, ponderea femeilor cu cheltuieli lunare pentru întreținerea locuinței care depășeau 30% din veniturile disponibile lunare ale gospodăriei (indicatorul ODD 11.1.1.a) a fost cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât a bărbaților (11,9%, comparativ cu 10,8%).

Proporţia femeilor cu asigurare obligatorie de asistență medicală a fost mai mare decât cea a bărbaților

Conform Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2024, proporția femeilor cu asigurare obligatorie de asistență medicală a fost de 88 la sută, în timp ce ponderea bărbaților asigurați a fost de 82 la sută (indicatorul ODD 3.8.2.2).

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Bărbații au predominat în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2025, numărul de victime ale infracțiunilor înregistrate a constituit 12,1 mii persoane. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 54,1% comparativ cu 45,9% femei.

Femeile au predominat în numărul victimelor violenței în familie

În urma infracțiunilor de violență în familie, înregistrate în anul 2025, au suferit 843 persoane 69,4% dintre victime fiind femei. Atât femeile (54,9%), cât și bărbații (48,8%), victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani victime ale violenței în familie a fost de 2,7 ori mai mare față de cea a fetelor de aceeași vârstă - 19,8% și, respectiv, 7,4% (indicatorul 16.1.3.1).

Protecție socială

Femeile au depăşit ponderea bărbaţilor în totalul beneficiarilor de pensii și indemnizații

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2026, din numărul total al pensionarilor (671,7 mii) 62,5%¹¹ erau femei. În funcție de categoria pensionarilor, ponderea femeilor a variat de la 75,9% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, pînă la 65,9% - în cazul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă și până la 54,0% în cazul beneficiarilor de pensii de dizabilitate.

Numărul total al beneficiarilor de indemnizații lunare, pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, a constituit 25,3 mii persoane, inclusiv 18,9 mii femei (74,6%) și 6,4 mii bărbați (25,4%). În cazul persoanelor care au ales opțiunea de a beneficia de indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 24 luni a copilului, numărul beneficiarilor a constituit 5,3 mii persoane, inclusiv 4,3 mii femei (81,6%) și 1,0 mii bărbați (18,4%). Circa 1,3 mii persoane au ales opțiunea de a beneficia de indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 12 luni a copilului, inclusiv 0,9 mii femei (68,6%) și 0,4 mii bărbați (31,4%).

Bărbații au depăşit ponderea femeilor în totalul beneficiarilor de alocații sociale de stat

Numărul total al beneficiarilor de alocații sociale de stat a constituit 98,3 mii persoane, inclusiv 44,5 mii femei (45,3%) și 53,8 mii bărbați (54,7%).

Femeile au beneficiat de pensii și alocații sociale de stat mai mici decât bărbații

La 1 ianuarie 2026, mărimea medie a pensiei, în general, la femei a constituit 4082,7 lei, comparativ cu 5013,9 lei în cazul bărbaților. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la femei a constituit 4162,0 lei, comparativ cu 4964,3 lei în cazul bărbaților. Totodată, mărimea medie lunară a alocației sociale de stat pentru femei a constituit 1694,2 lei, comparativ cu 1800,5 lei în cazul bărbaților.

La 1 ianuarie 2026, mărimea medie a indemnizației lunare, în cazul persoanelor asigurate, acordate femeilor pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani a constituit 3883,1 lei, comparativ cu 4097,2 lei în cazul bărbaților. Pentru beneficiarii care au ales opțiunea de a beneficia de indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 24 luni a copilului, mărimea medie a indemnizației lunare a constituit 7494,8 lei la femei, comparativ cu 6973,1 lei la bărbați. Pentru beneficiarii care au ales opțiunea de a beneficia de indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 12 luni a copilului, mărimea medie a indemnizației a constituit 20961,9 lei la femei, comparativ cu 19000,2 lei la bărbați.

Mărimea medie a indemnizației lunare, acordate atât persoanelor asigurate, cât și persoanelor neasigurate pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, a constituit 1000,0 lei, atât în cazul bărbaților, cât și femeilor.

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, cu excepția datelor privind victimele infracțiunilor înregistrate, care includ și datele Comisariatelor de Poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne situate în mun. Bender.

Indicatorii privind numărul populației, la fel și indicatorii relativi, raportați la numărul populației, sunt calculați utilizându-se numărul populației cu reședință obișnuită, estimat în baza datelor Recensământului Populației și al Locuințelor din anul 2014.

Datele cu privire la numărul populației la 1 ianuarie 2025 sunt provizorii.

Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

² Informația privind rezultatele Recensământului populației și locuințelor din 2024 este prezentată fără datele privind populația din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiului Bender (inclusiv satul Proteagailovca), comuna Chițcani (inclusiv satele Merenești și Zahorna), satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, comuna Corjova (inclusiv satul Mahala) din raionul Dubăsari, precum și satul Roghi din cadrul comunei Molovata Nouă, raionul Dubăsari.

³ Prevalența dizabilității este raportul dintre numărul de persoane în vârstă de 5 ani și peste care au declarat „dificultăți mari” sau „incapacitate totală” în cel puțin unul din cele 4 domenii de funcționalitate (vedere, auz, mobilitate, memorie) și numărul total de persoane de vârsta respectivă.

⁴ Nivel de instruire:

• scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală absolvită;
• mediu: liceal, mediu general, profesional tehnic secundar, profesional tehnic postsecundar nonterțiar (mediu de specialitate);
• superior: licență (Ciclul I), master (Ciclul II), doctorat.

⁵ Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional reprezintă proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire în ultimele patru săptămâni precedente interviului, în total populaţie de 18-24 ani.

⁶ Salariat este considerată persoana care-și exercită activitatea în baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de proprietate – sau la persoane particulare (în baza unui contract sau a unei înțelegeri), în schimbul unei remunerații sub formă de salariu, în bani sau în natură, sub formă de comision etc.

⁷ Șomeri conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM): persoane în vârstă de 15 ani și peste, care:

– în cursul săptămânii de referință nu erau ocupate conform definiției persoanelor ocupate; și

– erau disponibile să muncească, adică erau disponibile să ocupe un loc de muncă remunerat sau să desfășoare o activitate independentă în termen de două săptămâni după săptămâna de referință;

– căutau activ un loc de muncă, adică fie au făcut demersuri concrete în perioada de patru săptămâni care s-a încheiat cu săptămâna de referință pentru a căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a desfășura o activitate independentă.

⁸ Tineri NEET: tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Young people Neither in Employment nor in Education and Training”). Se estimează pentru grupa de vârstă de 15-34 ani, inclusiv pentru vârstele 15-24 ani și 15-29 ani.

⁹ Grupa majoră 1 conform Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM): legislatori, membri ai executivului, alți înalți demnitari și conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unități.

¹⁰ Sursa: Uniunea interparlamentară.

¹¹ În numărul total al pensionarilor este inclus și numărul pensionarilor angajați ai organelor de forță aflați la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Referințe utile:

Eurostat

• Gender statistics
• Baza de date

Comisia Economică a ONU pentru Europa

• Baza de date

Divizia pentru Statistică a Departamentului ONU Afaceri Economice și Sociale

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă